Acest post conţine şi transcriptul documentarului Sfârşitul presei (2009)
Impactul acestor produse nu se limitează la înlocuirea presei scrise cu variantă digitală pe suport digital nou de tip ebook (audio-video) sau audiopress (audio), ci la schimbarea unor industrii întregi.
În final însuşi conceptul de presă va dispărea!
Nu numai presa trece în formă digitală ci şi cărţile, manualele, albumele, documentaţiile tehnice şi proiectele.
Dipariţia industriei tipografice, reducerea dramatică a industriei hârtiei, a industriei cernelurilor, a transporturilor legate de hărtie şi presă va da naştere şomajului şi falimentelor. Dar va salva pădurea şi va duce la noi ocupaţii.Se schimbă lumea iar parte din această schimbare este legată de informaţăiile destinate publicului.
Transcript Sfârşitul presei
O producţie Mircea Bătrânu în seria “Despre Viitor”
Sfârşitul presei.
Sunt Mircea Bătrânu şi pasiunea mea este viitorul. Despre schimbarea lumii şi noua societate, găsiţi prezentările mele pe youtube şi bloguri. Se schimbă lumea! Iar lumea de mâine va fi fără presă!
Ce este presa?
Presa este un serviciu care costă şi prin care se oferă informaţii publicului. Lumea este formată din diverse medii: sociale, geografice, politice, culturale. Mediile sunt definite prin starea lor. Modificarea stării înseamnă eveniment.
Publicul trebuie să cunoască mediile şi evenimentele.
Cunoştinţele despre medii se dezvoltă în sistemul educaţional şi în societate. Evenimentele sunt aduse la cunoştinţa publicului prin presă, prin ştiri. Evenimentul generează o informaţie primară. Aceasta este transformată de către jurnalist sau redactor, într-o ştire!
Informaţia de presă este transcriptul unui eveniment în limbajul publicului. Presa este formator de opinie! În presă sunt interese economice şi politice. Ştirile sunt informaţiile de presă care prezintă interes pentru public. Să vedem cum se formează şi se transmit ştirile. Traseul este: EVENIMENT – INFORMATIE – PRESĂ.
Se produce un eveniment. Observatorii transmit informaţia despre eveniment. Jurnalistul preia, reformează şi transmite informatia către redacţie.
Informaţia ajunge în redacţie.
Aceasta realizează ciclul economic al afacerii, lansează produsul numit ziar sau revistă şi încasează veniturile.
Astfel, informaţia despre eveniment se transformă într-o informaţie de presă. Să vedem etapele afacerii:
Jurnalistul transmite spre redacţie informaţia despre eveniment.
Redacţia prelucrează şi adaugă alte informaţii interesante pentru public, anunţuri şi reclame.
Apoi realizează macheta produsului de presă numit ziar sau revistă. Macheta conţine informaţia în limbajul publicului, text şi imagine.
Macheta se multiplică în tipografie. Aici se consumă energie, hârtie, cerneluri şi muncă fizică.
Tipografia produce ziarele şi revistele.
Acestea sunt trimise în reţelele de distribuţie a presei către public. Afacerea generează venituri de la cititori, din anunţuri şi reclamă. Acesta era ciclul normal al presei. Vom vedea de ce dispare presa!
Presa!
Ce se întâmplă?
De ce dispare?
Ce va fi în locul ei?
Internetul a asigurat libertatea informaţiei şi a reformat publicul. Publicul vrea altfel de informaţie, rapidă, certificată, însoţită de imagini, eventual spoturi video şi audio.
Să revenim la informaţie. Evenimentul ajungea în redacţie sub forma unei informaţii de presă realizată de un jurnalist.
În acest traseu, eveniment-observator- jurnalist-informatie de presă, a apărut INTERNETUL.
Internetul extinde aria observatorilor şi a publicului. El reduce costurile cu informaţia şi creşte rapiditatea comunicării.
Asupra unui eveniment avem mai mulţi observatori care au interpretări proprii şi căi proprii de comunicare.
Observatorii şi publicul lor formează grupuri de informaţii, în afara presei. Le-am denumit INFO-GROUPuri, sunt flexibile şi nu au structuri ierarhice. Interesul INFO-GROUPurilor este informaţia, ştirea, libertatea acesteia.
Datorită internetului, avem trei tipuri de informaţii despre un eveniment:
-INFO 1 -direct de la observatori
-INFO 2 -de la INFO-GROUPuri
-INFO 3 -de la jurnalişti
Să vedem impactul asupra circuitului redacţie-tipografie- presa- public-bani.
Informaţia de la observatori şi info-grupuri, fiind liberă, ajunge direct la public dar şi în redacţie.
Informaţia jurnalistului ajunge tot în redacţie, unde se produce o ediţie online, pentru a fi la fel de rapidă ca mesajele observatorilor şi info-grupurilor.
Informaţia liberă şi ediţia online, produc masive perturbări în circuitul presei.
Se reduce producţia de ziare şi de reviste.
Aceasta înseamnă reducerea activităţii tipografiilor, şomaj.
Diminuarea veniturilor!Reducerea posturilor în redacţii.Şomaj.
Recapitulăm.
Sunt trei tipuri şi canale de transmitere a informaţiilor de presă, observatori, Info-grupuri şi jurnalişti.
Pe baza lor, iau naştere patru tipuri de presă.
1. OBSERVATORI – De la observatori pleacă informaţia de presă spre propriul grup, online.
2. GRUPURI – De la grupuri spre alte grupuri sau public, mediu online
3. EDITIE ONLINE – Redacţia preia informaţia de la jurnalist şi de la ceilalţi şi produce o ediţie online.
4. Presa tiparita
Să comparăm cele patru tipuri de presă. Priviţi tabelul.
Observatorii furnizează cel mai rapid ştirile, online. Informaţie virgină, strict despre eveniment.
Presa tipărită este de foarte bună calitate a informaţiei, dar lentă.
Ediţia online a ziarului este rapidă dar mai slabă calitativ decât editia tipărită.
Presa furnizată de grupuri, altele decât redacţia, este rapidă şi buna calitativ.
Iată un exemplu:
EVENIMENTUL este un cutremur de Pământ în Pacific.
1.Observatorii pot fi diletanţi, specialişti, jurnalişti, sisteme tehnologice. Să considerăm ca observator, sistemul USA de supraveghere a cutremurelor, Earthquake Hazards Program – - care trimite în câteva minute online, în toată lumea, ştirea însoţită de coordonate şi caracteristici ( http://earthquake.usgs.gov ).
Magnitude 8.8 – OFFSHORE MAULE, CHILE 2010 February 27 06:34:14 UTC
2. Info-grupurile prezintă ştirea online, cu întărziere faţă de observator, dar însoţită de imagini, declaraţiile specialiştilor, date tehnice din bibliotecile de date. Info-grupul poate fi institut de ştiinţă sau autoritate medicală. În cazul prezentat sistemul american este şi infogrup, prezentând detalii, arhiva, imagini şi declaraţii.
3. Editia online a ziarului, se produce după ştirile infogrupurilor, pe baza informaţiilor de la observatori şi infogrupuri. Online edition INFORMATIONS TO PUBLIC
4. Ediţia tipărită apare a doua zi, conţine imagini, date, declaraţii. Dar este a doua zi. După internet, după radio şi TV.
CE URMEAZĂ? Se formează două medii online, cu interese în ştiri şi comunicare. Le-am numit INFO-GROUP şi INFO-JOINT.
Presa tipărită va dispărea. Este deja o altă lume.
Observatorii vor publica online pe mediile deja cunoscute, bloguri, twitter, facebook, delicious, linkedin, yahoo, google, youtube.
Acestea constituie infogrupuri, cu mediul de propagare liber.
Calităţile INFO-GROUP-urilor sunt libertatea şi rapiditatea informaţiei precum şi mărimea publicului. Prin ceea ce comunicăm liber suntem parte din aceste INFOGRUPURI.
Infogrupurile reprezintă voinţă comună. Ele sunt formaţiuni sociale de tip nou, de o valoare excepţională.
INFO-JOINT-urile gestionează datele libere de la Infogrupuri, datele mediilor cu acces limitat şi interesele financiar-economice şi politice ale instituţiilor. Ele nu furnizează informaţie liberă. Aici vor fi agenţiile de ştiri şi guvernele, PRul companiilor şi serviciile secrete. Ele pot finanţa unele infogrupuri.
Aceste două structuri vor gestiona piaţa ştirilor.
Să vedem ce se-ntâmplă cu ziarele şi revistele.
Amintiţi-vă ciclul presei.
Afacerea e pe terminate.
Redacţia îşi pierde atribuţiile.
Publicul are canale de informaţii directe, libere, pe internet.
De ziare şi reviste tipărite nu mai e nevoie.
Nici de tipografii nu mai e nevoie.
Înseamnă că nici bani nu se mai obţin. Nu mai este o afacere!
Redacţiile, tipografiile, ziarele şi revistele dispar.
Piaţa va fi online şi va reveni Infogrupurilor şi Infojointurilor.
Soluţii pentru e-press?
Am prezentat un produs,
TAKEOP, pe youtube şi-n blogurile personale.
Este un ebook, simplu, un proiect al meu din 2007.
Nu este un laptop. Doua displayuri, tastatură, poziţie asemănătoare cărţii.
Iată o altă propunere, special pentru redacţiile actuale:
AUDIOPRESS Numele spune tot! Sistemul asigură eyesfree şi handsfree pentru client. Îţi alegi ţara, infopresa online, limba de comunicare şi … asculţi.
Audiopress şi Takeop vor fi legăturile publicului cu mediul ştirilor. Audiopress şi Takeop
O lume fără hârtie, fără cerneluri, fără tipografii. Implicaţiile sunt majore, falimente şi şomaj dar aşa se naşte o nouă lume!
Recomandările mele?
Nu cumpăraţi şi nu investiţi în presa tipărită!
Nu cumpăraţi şi nu investiţi în tipografii.
Nu cumpăraţi şi nu investiţi în industria hârtiei!
Nu cumpăraţi şi nu investiţi în industria cernelurilor!
Facultăţile de jurnalism vor dispărea. Ştiinţele comunicării se vor introduce la toate facultăţile.
Schimbări?
Aici vedeţi “Casa Presei” din Bucureşti.
Încă sunt redacţii şi tipografii.
În viitor, din interese imobiliare, unii vor dori să transforme ansamblul în Hotel.
Eu aş dori un centru de educaţie, cum este FUTUROSCOP in Franţa.
Investiţi în educaţie!
O Productie 2010 martie
Author Mircea Bătrânu
Seria “Despre viitor”
Mircea Bătrânu – The end of press
*****
Nota: Documentar realizat in 2009!