Cel mai mare pericol tectonic pentru Romania

A făcut vâlvă în presă apariţia unei mari găuri în pamântul Suediei, la Malmberget.

Marea gaură s-a format într-o zonă de exploatare a minereului de fier, în subteran existând mari cavităţi rămase de pe urma exploatării (asemănătoare salinelor de la noi). Spre deosebire de găurile apărute în Guatemala şi Germania, despre care am scris articolele:

Dreptul Pamantului. Gaura din Schmalkalden, Germany

Marea gaura din Guatemala e semnul Pamantului

formarea craterului de la Malmberget a fost insoţită de zgomote puternice, tipice prăbuşirii. Una dintre posibilele cauze pare a fi un cutremur de pământ care a şubrezit structura subterană a cavităţii.

În predicţiile mele pentru anul 2011 şi următorii, Ce va fi in 2011 in lume? Prognoza si predictii Mircea Batranu, am arătat că fenomenele asemănătoare celor din Guatemala şi Germania se vor amplifica şi că există posibilitatea apariţiei unor astfel de găuri şi în România.

În articolul Pericolele tectonice in Romania, am prezentat următoarea hartă:

Mă voi opri asupra punctului notat cu 1, Marea Neagră.

Marea Neagră s-a format în urma celui mai mare cataclism cunoscut, Potopul. Acum aproximativ 14,000 ani, sau după alţi autori aproximativ 10,000 de ani, o ruptură de proporţii a scoarţei terestre în zona actuală a Mării Negre, a format canalul de legătură Dardanele-Bosfor şi a dat naştere Mării Negre în forma actuală. Cataclismul a determinat, cel mai probabil, scufundarea Atlantidei şi dispariţia acestei civilizaţii.

Două falii tectonice extrem de active se intersectează în această zonă (Turcia şi Grecia) iar un focar care  mocneşte stă la 100km adâncime în zona Vrancei.

E bine să luăm în calcul un scenariu în care o gaură imensă apare pe fundul Mării Negre. Reprezintă mai mult decât cutremurele din Vrancea, decât apariţia unor găuri în Câmpia Română sau reactivarea zonei vulcanice din Carpaţii Orientali.

Prăbuşirea scoarţei şi apariţia unui imens crater pe fundul Mării Negre, ar da naştere unui val de apă care ar înghiţi Litoralul şi Delta şi ar elibera zăcămintele azotato-carbonice de pe fundul mării, otrăvind populaţia. Acesta este cel mai mare pericol tectonic pentru România. În 2008 am publicat în Manifest, va fi revoluţie, în suplimentul dedicat României, o atenţionare asupra acestui pericol, un cutremur în Marea Neagră. În vara lui 2009 a avut loc un seism de mică intensitate şi de atunci a început să se vorbească despre pericolele seismice ale Mării Negre.

E necesar să cunoaştem Pământul, să direcţionăm cercetarea spre a înţelege dinamica lui internă şi să instruim populaţia. 

Cele sase anotimpuri ale Pamantului

Faptul că asistăm la schimbarea climei Pământului este de necontestat. Schimbările abrupte ale condiţiilor meteo în cadrul aceluiaşi anotimp cer o explicaţie. Afirm în continuare că aceste schimbări nu au nicio legătură cu aşa numita Încălzire Globală, care este de fapt o mare afacere şi nu ştiinţă.

Întrucât:

• dinamica atmosferei terestre nu este îndeajuns de cunoscută încât să se poată aplica un model fizic şi să se poată trage concluziile necesare,
• nu există încă o teorie şi un model aplicabil al fluxurilor de apă interne Pământului,
• nu se cunoaşte în sine dinamica internă a scoarţei terestre, schimburile energetice ale acesteia cu atmosfera
• nu s-au observat modificări ale condiţiilor externe Pământului care să-i influenţeze atmosfera, radiaţia solară şi radiaţia cosmică fiind în aceeaşi parametri cunoscuţi de peste cincizeci de ani
• atmosfera nu s-a modificat semnificativ iar ponderea gazelor de seră nu reprezintă procentul care poate justifica schimbările climatice,
• asistăm la creşterea activităţii seismice a Pământului.

pot să afirm, fără teamă de a greşi că schimbarea climatică are la bază fenomene care ţin de structura Pământului şi dinamica sa internă. Acestea nu duc la creşterea temperaturii globale ci la lărgirea plajei de evoluţie a temperaturii atmosferei terestre şi la creşterea vitezei de tranziţie de la o stare atmosferică la alta. Altfel spus:

• temperaturile care variau pe suprafaţa Pământului de la -70°C la +50 °C , vor evolua între -80 °C  şi +60 °C  
• gradientul mediu al unei zile obişnuite, de 0,5 °C/h (o variaţie a temperaturii de la noapte la zi de 12°C) poate ajunge până la 1°C/h (variaţie de 24°C/zi)  .

Aceste valori sunt orientative, folosindu-le ca exemplu. Cert este că fenomenele se produc mai rapid şi atmosfera se comportă în conformitate cu această creştere de activitate, însemnând că vânturile vor fi de intensitate mai mare, pe suprafeţe mai mari, răcirea şi încălzirea vremii mai rapidă, ploile vor fi mai abundente, gerul şi căldura mai mari. Pământul acţionează ca un sistem care-şi conservă starea, deci nu-i creşte temperatura medie globală.

Se vorbeşte tot mai mult despre faptul că în loc de patru anotimpuri în zona temperată, vom avea de fapt numai două, vară şi iarnă. Eu afirm că de fapt avem şase anotimpuri, aşa cum prezint şi în graficul postat aici, pentru zona temperată a emisferei nordice şi ele se suprapun zodiilor:

• PRIMĂVARA, corespunzând zodiilor Peşti, Berbec şi Taur 
• VARA, caldă şi ploioasă, în termenii cunoscuţi, în perioada zodiilor Gemeni şi Rac 
• TORIDA, anotimp secetos şi fierbinte, în zodia Leului
• TOAMNA, corespunzând zodiilor Fecioara, Balanţa şi Scorpion
• IARNA, în termenii cunoscuţi, în perioada zodiilor Săgetător şi Capricorn
• GERAR, anotimp extrem de friguros, în zodia Vărsătorului

E normal ca anotimpurile să nu aibă aceeaşi durată şi aceeaşi evoluţie lentă a temperaturilor în timp. Această constatare ar trebui să impună măsuri suplimentare pentru protecţia populaţiei în cele două anotimpuri extreme, Torida şi Gerar.

Cele şase anotimpuri ale Pământului

Aceste schimbări ale climei terestre, manifestate prin temperaturi extreme şi o dinamică accentuată a maselor de aer şi a apei atmosferice, vor influenţa viaţa şi costurile ei iar politicile sociale şi economice trebuie adaptate acestor schimbări. În august, în anotimpul Torida, e foarte probabil să măsurăm -100°C în Antarctica şi +50°C în Europa.

NOTĂ: Pe siteul MeteoRomania.ro veţi găsi date despre polii căldurii şi ai frigului pe Pământ (maxima de 58 °C la El Azizia, la sud de Tripoli (Libia) şi minima de –89,4 °C (21 iulie 1983) la statiunea Vostok, în Antarctica. În România, maxima înregistrată a fost de 44,5°C, la 10 august 1951 in localitatea Ion Sion (jud. Braila) iar minima de –38,5 °C, la Bod, lângă Braşov, la 24 ianuarie 1942.
Descărcaţi de aici:

Cele şase anotimpuri ale Pământului.pdf